♥.Love.Today.Live.Tomorrow.♥

Alarma porni sa bazaie incet, fata se intinse alene s-o opreasca. Se trezise de zece minute si ramasese in pat, privind afara , pe fereastra, chiar trebuia sa se trezeasca in fiecare zi acolo? Nu putea in somn sa fie teleportata altundeva? Sau nu puteau ca toate acestea sa fie doar un vis? Ea nu se supara, deloc. Zambi din coltul gurii la acest gand, si isi duse mana dreapta la ochi din cauza soarelui foarte insistent, stia ca trebuia sa traga draperiile de seara trecuta. Ciobanescul mare si alb, care statea culcat langa pat, isi intinse oasele apoi se ridica in patru labe si se urca in pat impingandu-i obrazul fetei cu botul, mereu facea asa cand voia ca fata sa se trezeasca. Intr-un final inchise ochii si se ridica in fund manganindu-i capul catelului, apoi isi intinse si ea oasele, indraznind sa se ridice din pat.
Porni adormita spre baie, voia sa se trezeasca mai mult decat era, defapt mai mult decat nu era, caci nu prea parea treaza. Cainele o urma asezandu-se in fund pe gresie, urmarind fiecare miscare a fetei. Aceasta se duse la robinet si dadu drumul apei reci, apoi o lua in pumn si isi turna pe fata, lua un prosop si se sterse. Era inca in pijamale, si nici nu constientiza cat era ceasul. Iesi din baie si intra in bucatarie, avea de munca, micul dejun trebuia facut pentru doua persoane, mai ales ca "micutul" sau caine manca mai mult decat ea.
Probabil era bine daca se schimba, insa stia ca nu avea cine s-o viziteze, nu avea inca prieteni aici, si o speriau toate persoanele ce voiau sa se apropie de ea. Probabil daca nu izbucneau in fata ei cu "ah, te cunosc!' sau "tu nu esti...?", aveau o sansa sa fie prieteni, nu voia sa fie "celebra", defapt nu era, canta din placere si nu castigase multi bani din asta, caci refuza foarte des plata. Nu-i placea galagia de aceea isi alesese acel apartament, probail nu avea vecini, caci nu auzise ncii un sunet de cand se mutase acolo, mai precis de doua zile. Ii luase mai mult cianelui ei sa se acomodeze decat ei.
-Deci...Chu, ce vrei sa mananci la micul dejun? intreba cu vocea ei calma, ce rasuna in micuta camera. Cainele ii raspunse cu un latrat, dand din coada fericit, deja stia ce trebuie sa-i dea, in fiecare dimineata era la fel, insa daca nu-l intreba se supara, ciudat pentru un caine, dar era destul de destept.

De ce a trebuit să bea o noapte întreagă? Oh, bună întrebare. De ce a trebuit să se ducă [,] cu un aşa-zis prieten într-un club? Altă bună întrebare. Dacă ar mai sta puţin să se gândească, cu siguranţă găsea peste şase mii de întrebări.
Nici nu ştia ce făcuse aseară, decât că se duse în club şi băuse un singur pahar de whiskey. Nimic mai mult, un pahar. Dar acel pahar micuţ era de ajuns încât să îl facă pe Sunggyu să îşi piardă minţile, să verse tot din el şi să înceapă să se dea la miile de fete care erau pe lângă el. Nu l-ar fi mirat să audă că ieşise din club cu trei fete într-o parte, şi cu alte trei în cealaltă. Alcoolul nu îi făcea bine niciodată şi ştia asta. Sincer să fie, asta era a doua oară când băuse şi şi-a promis că nu o va mai face a treia oară. Cine ştie cum s-ar fi trezit. Cu fete în pat, sau chiar pisici ori câini. Vă puteţi imagina asta? Ar fi groaznic. Va fi acuzat ori de viol, ori de... furat virginitatea unui animal? Deja nu mai are niciun sens ceea ce gândeşte el.
A deschis ochii, văzând în continuare o grămadă de culori care formează un unicorn, şi îşi simţi imediat capul bubuind. Efectul de după băutură. Oare la ce se aştepta, că totul o să fie okay a doua zi? Oh no no. Dar dacă se gândeşte mai bine, unicornul ăla e chiar frumos.
Luase dintr-odată o foaie şi un pix de pe masa de lângă el şi o privi preţ de câteva secunde, cu ochii întredeschişi din cauza durerii.
- Ce nu trebuie să fac când mă îmbăt –începu tânărul să scrie-. 1. Să stau departe de unicorni, A pus foaia şi pixul la loc pe masă, punându-şi degetele la tâmple. Nu mai suporta durerea aia, şi ce era mai rău era că nu are niciun medicament, pastile, sau ceva de genul. Întradevăr, avea peste o sută de cutii de pastile, dar nu pentru chestiile ăstea. Iar dacă va sta prea mult aşa, va leşina 110% la sută. Corpul lui era slab, nu degeaba i se spunea „Old Man Sunggyu”. Măcar are o poreclă care îl caracterizează. Ar trebui să fie fericit.
Îmbrăcat în aceleaşi haine de ieri, mai precis un tricou V-neck alb şi o pereche de pantaloni negri strâmţi, ieşi din apartament şi a bătut la o uşă oarecare. Probabil prima care îi ieşise în ochi. Spera doar să răspundă cineva şi să nu aibă animale înăuntru, mai ales unicorni. Chiar dacă nu era beat, nu se ştie ce putea face unui unicorn. Deja dă în zoofilie.
Dacă are un unicorn, ştii ce să faci! Aştepţi trei secunde, sari, şi începi să te dezbraci. Îi spuse o voce în mintea sa, şi în următoarea secundă se auzi o alta. Să nu faci aşa ceva, Sunggyu. Tu nu eşti zoofil. Să sperăm că e o fată înăuntru. Nu, nu, nu fată. Nu trebuie să fie o fată căci cine ştie ce îi mai trecea prin cap. Nici vorbă. Unicornii sunt mai buni decât fetele tăle. Şi cum ziceam, după ce te dezbraci, îl dezbraci şi pe unicorn! Sunggyu ridică o sprânceană când auzi asta. Okay, ce se întâmpla? Să nu cumva să îndrăzneşti să dez- stai. Unicornii poartă haine? Tânărul îşi lovi fruntea cu palma. Da, o luase razna. Da, avea nevoie de medicamente. Şi da, spera că acel unicorn nu purta haine şi aşa avea să fie mult mai uşor pentru el.

Cainele deja se asezase pe un scaun, da, nu era tocmai "normal", se comporta prea omeneste, asta probabil era din cauza lui Kyung, ea mereu il invatase sa se comporte ca un om, doar sa nu duca ea lipsa de o persoana in jurul sau, si sincer, un animal era mereu mai bun decat o persoana ce sa te sacaie toata ziua.
Fata deschise usa frigiderului si lua o cutie de lapte, se mai gandi putin, daca ii mai trebuia ceva si inchise usa cu piciorul, asa facea mereu probabil ii era sila sa intinda mana spre usa. Lasa cutia de lapte pe masa si scoase doua boluri in care adauga doar in unul lapte, il intinse cainelui, care incepu sa manance, probabil li se parea scarbos unor oameni, insa pentru ea era un fel de familie. Zambi si isi lua o lingura din saltar si o cutie de cereale din dulap. Adauga in bolul sau cereale , apoi laptele.
Cainele sari de pe scaun si se duse la usa incepand sa latre, apoi se auzi si sunetul din usa, cine o putea vizita chiar atunci? Serios, nici nu apuca sa manance. Se indrepta lenesa spre usa, uitand complet ca erai in pijamale, si ce pijamale, albe, cu ursi desenati roz, cu multa blana inauntru. Bluza ii venea mai mult ca o rochie, era foarte mare de ea, iar pantaloni se si mira cum de nu se impiedica in ei, defapt, nu era ea asa mica, era destul de inalta, pijamalele erau prea exagerat de mari, nu si le cumparase ea, deci nu era vina ei. Isi dadu bretonul din ochi, deoarece semana putin cu Samara Morgan, dupa a sa parere. Da, era fana a filmelor de groaza, nu rata nimic, si in fiecare zi se uita la unul, de aceea ii era frica de intuneric, imaginatia sa nu se oprea niciodata, probabil asta era si motivul pentru care isi luase un caine, o avertiza mereu cand era cineva la usa sau in casa. Isi dadu parul lung pe spate si puse o mana pe clanta deschizand usa. Facu un pas inainte privindu-l pe baiat curioasa, stai! Ea trebuia sa zica ceva, nu? Dar ce cauta acolo? Nu-l vazuse niciodata, poate gresise usa.
- Da? intreba incet privindu-l, defapt, nu prea stia ce sa spuna, era prima data pusa in situatia asta, desi parea ciudat, asa era. Adauga un zambet cald fara sa-l piarda din privire. Cainele continua sa maraie, asa ca fata batu usor din picior, Chu retragandu-se in pat, continuand sa priveasca cu urechile ciulite spre usa.

Gândurile săle erau la fel de aiurea, ca să nu zic complet nebune. De ce s-ar gândi un băiat la un unicorn? Chiar şi după o noapte în care ai băut, e imposibil să te gândeşti la aşa ceva. E ridicol.
Acum se bucură că nu există genul de persoane care citesc gândurile. Bine, poate există, dar spera să nu dea de vreuna. Viaţa lui ar deveni distrusă imediat dacă cineva i-ar citi gândurile. Probabil ar fi intrat ori la puşcărie, ori la un spital de nebuni, în sala de urgenţe. Gândurile lui erau complet nebune! A ajuns să se gândească la nişte unicorni şi cum va viola el asemenea animale! E mai mult decât aiurea.
Îşi scuturase capul când observă că uşa se deschise încetul, lăsând la vedere o fată care părea mai mică decât el, având un aspect inocent şi foarte drăguţ. Aproape că dădu să zâmbească, dar auzi mârâitul câinelui şi fericirea lui îi pieri într-o fracţiune de secundă. Îi e frică de câini, God damn it! Îi e frică de orice animăluţ. De ce trebuia ea să aibă un câine? Totul ar fi fost şi mai uşor pentru el.
Cu toate astea, afişase un zâmbet micuţ şi o privi pe fată atent în ochi. Trebuia să se gândească la cum îi va cere nişte pastile sau măcar să îl ajute să se facă mai bine. Ar fi apelat la sora lui, dacă ea nu se hotăra să iasă prin oraş cu şase mii de prieteni. Probabil dorea să se răzbune pe el că o lăsase singură azi-noapte. Oh, pe cine încerc să conving? Era mai mult ca sigur că ea se bucurase că rămăsese singură acasă. Nu degeaba arăta în halul ăla. Haine peste tot, mâncare pe jos, şi multe alte chestii. Clar dăduse o petrecere, sau poate doar îşi invitase iubiţelul pe care Sunggyu nu îl suportă nici bătut. Nu numai că e un nesimţit, dar e şi prost. Lui Sunggyu nu îi plac persoanele care nu se descurcă la nimic, iar el, nu se descurca.
-Uhm, annyeong, salută el mai întâi pe un ton foarte voios, sau cel puţin aşa încerca să pară. Nu dorea să arăte ca un violator, pedofil, zoofil sau criminal în serie şi să nu primească pastile, ca mai apoi să se ducă la ceilalţi vecini şi să păţească acelaşi lucru. Ştiu că nu e cea mai drăguţă cale să îţi cunoşti vecinii, dar am nevoie de nişte pastile de durere de cap şi momentan nu am. Şi..uhm.. mi-am pierdut portofelul şi nu am cum să cumpăr. Ceea ce vreau să zic e, îmi poţi da o pastilă, un ceai, sau orice altceva?, a continuat tânărul, strângând la un moment dat puternic din ochi când simţi durerea intensificându-se.

Dupa ce baiatul o saluta, fata facu o plecaciune din cap, fiind si pentru ea un fel de salut, nu voia sa fie chiar atat de nesimtita, dar nu prea era genul sa nu raspunda la saluturi sau alte lucruri venite de la diverse persoane. Salutul practic o ajuta sa faca rost de multe lucruri, cum ar fi tema la mate, la romana, la geografie, si la alte materii la care nu-si facea temele , de aceea se inventase pauza, nu? Desi parea o persoana tocilara, nu era deloc, nu invata, citea doar carti de actiune, romantice sau horror, nicidecum nu citea un dictionar sau cartea de mate. Nu voia sa ii explodeze capul ca in desene animate, da, se uita inca la desene animate. Si ce? Nu avea voie? Ii placeau desenele, faceau parte din ea, si intr-un fel mai credea intamplarile din unele desene.
Il analiza neobservabil, okei, arata chiar distrus si nu dorea sa fie rea, dar nu prea parea ca se simte bine deloc, ghicise sau cum? Chiar il auzi cand ii ceru pastile. Continua sa-i zambeasca asteptand sa termine de vorbit, si inca se mira de ce nu obosea. Si ea vorbea repede uneori, dar se oprea si tragea aer in piept sa se calmeze.
Pastile? Parca avea? Nici ea nu stia, nu folosea pastilele cand ii era rau, nici macar la doctor nu mergea, astepta sa-i treaca, deseori lua mult timp, dar ii trecea si asta era tot ce conta. Nu prea-i pasa de propria sanatate, nu-i pasa nici ce manca, ea doar manca ce apuca si ce-i placea. Nu se gandea la kilograme, sau cum ii stau hainele, nu prea parea o fata normala, nu? Nici nu se considera. Si ce fata normala aparea in fata unui baiat imbracata in niste pijamale in care inota?
I se facea mila de el, adica...atatea necazuri intr-o zi, si ea era ghinionista, dar nici chiar asa, doar daca nu era mintita, dar baiatul nu avea motiv s-o minta, doar daca nu era un criminal sau orice altceva, dar nu parea. Ba da, oricum nu conta, probabil fata gandea prea mult si deja simtea ca-i explodeaza capul.
-Okei, intra... ii facu semn si deschise usa larg pentru a-i face loc sa intre in camera sa. Catelul se ridica si incepu sa maraie din nou, o enerva deja, mereu facea asa. E bine, nu putea sa fie perfect, nu?
-Chu, in bucatarie! ii facu semn si cainele intra in bucatarie fara sa mai scoata vreun sunet. Stia ca nu avea sa-l muste pe baiat, dar dupa figura lui probabil nu suporta cainii. Daca-i placeau psicile? Brr...o enervau uneori pisicile, lasau mult par prin casa si...si cam atat, credea, nu stia.
Ce putea sa-i dea baiatului ca sa se simta mai bine? Pastile? Nu era sigura daca are, dar preciza si ceva de ceai, da, avea sa-i faca un ceai. Stai! Si-a pierdut portofelul, right? Dar nu si bucataria, deci putea sa-i faca un ceai, poate ii era prea rau pentru asta. Mintea avea sa-i explodeze, nici cand isi facea temele nu gandea atat de mult, singura problema era ca ea nu-si prea facea temele.

A privit-o pe fata din faţa lui destul timp. Chiar avea de gând să zâmbească non stop? Nu e ca şi cum îl deranja, dar nu înţelegea de ce făcea asta. Poate că voia să pară prietenoasă, sau ştiu şi eu... îl plăcea pe Sunggyu? Please . Toată lumea îl place pe Sunggyu. Până şi Sunggyu se place. Se poate numi fanul numărul unu. De când am ajuns eu aşa narcisist? se întrebă în gând, dând negativ din cap. Clar, el nu gândeşte normal după o noapte în care a băut.
Îşi ridică degetele până la păr, ciufulindu-l violent. Nu era destul că arăta mai rău decât groaznic, dar mai trebuia să se şi ciufulească. Încerca să îşi alunge fanele? Oh no no, el nu face aşa ceva. El are nevoie de fanele săle. Până la urmă, cine i-ar mai face temele sau i-ar da ciocolată? El urăşte ciocolata, dar sora lui nu, deci economiseşte bani cu ocazia asta.
Când fata îi deschise uşa mai larg pentru a-l lăsa să intre, nu se gândi de două ori şi păşi pragul neexistent. El avea prag la toate uşile din casă, deci era o obişnuinţă să facă asta. Se lovi cu palma peste frunte de câteva ori în mintea sa. Sunt un retardat,îşi spuse în gând şi înghiţi în sec. Ce om normal păşeşte un prag care nici măcar nu există?
Nu înaintase mai mult, fiindu-i frică [,] că acel căţel îi va ieşi în cale şi va începe să se joace, latre, muşte. Lui îi este frică de astfel de creaturi mai mult decât orice. Poate că altora i se pare ridicol, dar el tot timpul crede că un câine îl va muşca şi îi va lăsa o cicatrice enormă după ce va ajunge la spital cu toate oasele rupte, sânge peste tot şi multe alte chestii. Până şi copiii sunt mai curajosi decât Sunggyu, ceea ce e destul de aiurea. Un băiat de nouăsprezece ani, care face douăzeci în curând nu trebuia să fie atât de înspăimântat de un amărât de câine care probabil era pichinez. I se mai întâmplase odată să alerge de un câine care era un pui. În acel moment nu mai dorea să trăiască în această lume. Toată lumea se uita la el ca la un nebun ce tocmai scăpase de la spitalul nouă. Nu e vina lui că îi e frică de câini, ok? E vina mamei săle. Ea e de vină pentru orice lucru. Probabil doreşte să se răzbune că l-a născut de Crăciun şi nu a mai apucat să sărbătorească. Cu siguranţă asta se întâmplase.
Mama lui adoră să sărbătorească orice lucru micuţ, ceea ce îl enervează pe Sunggyu şi pe sora lui mai mică. El ţine minte că odată găsise cinci won pe jos în Seoul, şi când se întoarse în oraşul natal maică-sa dăduse petrecere. Yep, atât de grav este. Mama lui are probleme serioase.
A privit doar câteva clipe în apartamentul fetei, văzând instantaneu numai canapeaua care părea cel mai bun prieten dintr-odată. Trebuia să ajungă la ea. Se va tărî până la ea, va merge în genunchi încercând să ducă un ou în lingură şi deja nu mai are niciun sens ceea ce zic. Dar chiar avea nevoie să se aşeze pe canapeaua aceea sau altfel se va aşeza pe jos şi va începe să ţipe că un demon îi fură sufletul şi aşa ar trebui să îl ducă cineva pe canapea, să îl lege, şi să înceapă exorcizarea. Yep, o luase razna.
Arătă cu degetul către canapea şi un mic zâmbet îi apăru pe chip. Pot să mă aşez pe canapea? întrebă tânărul, ochii săi începând să strălucească într-un mod straniu şi parcă erau scoşi dintr-un anime. Spera să zică da, şi spera că acel câine nu îi va distruge momentul intim dintre el şi canapeaua fetei.

Tipul asta era ciudat pentru ea, daca era un raufacator? Mama sa vitrega intotdeauna o atentionase sa nu deschida usa la orice strain venea la ea, si chiar vazuse un film despre oameni ce presupuneau ca sunt raniti, intrau in casa si legau proprietarii apoi ii chinuiau pana ii omorau. Hmm...nu parea acel tip, dar aparentele mereu inselau. Si da, daca mai gandea mult capul avea sa-i explodeze. Nu putea sa se comporte normal nici macar o zi? De aceea singurul sau prieten era Chu, in afara ca atunci cand se ridica in doua labe era cat ea, nu o considera diferita,si daca o considera nu putea sa spuna, pentru ca era caine, oricum nu intelesese niciodata de ce fiecare avea limba lui diferita.
Dadu simplu din umeri, prea multe ganduri pentru un minut, right? So...se uita foarte ciudat la canapeau ei, spera ca nu si-o imagineze un hamburger si sa incepe s-o manance, sau vreo tipa sexy, baietii chiar gandeau ciudat, spre deosebire de ea, nu gandeau deloc ciudat.
-Da.. spuse incet si dadu afirmativ din cap apoi inchise usa. Nu putea sa spuna 'nu' si sa-l dea afara, nu? Nope, era o persoana prea buna sa faca asa ceva, in plus, nu era frumos din partea ei. Oricum baiatul arata straniu rau, patise ceva? Se despartise de iubita lui? Stai! Nu-i pasa, si asta era amuzant, pentru ca era doar curioasa, ea era sa mereu, se intreba despre alte persoane cand le vedea pe strada.
-Ma duc sa-ti fac un ceai.. ii spuse, ca sa stie ca nu avea sa-l lase sa doarma pe canapeaua ei sau cine stie ce voia el sa mai faca. Oricum canapeaua ei nu dorea sa fie violata, isi pastra virginitatea, si iar sarise cu gandul spre o alta dimensiune. Ofta si intra in bucatarie, unde o astepta Chu bosumflat. Cainele ala o speria uneori, era prea mare, si parca de la o vreme crescuse si mai mult. Trebuia sa aleaga un pichinez, nu un ciobanesc, sigur nu gandise limpede atunci.
Baga inapoi in frigider cutia cu lapte. Nu ii era foame, momentan, deci era bine, sigur avea sa regrete mai tarziu pentru asta si stia.
-Sorry Chu, azi fara mic dejun, mai tinem dieta! zambi incurajator, da, era ciudat vorbea cu un animal, dar asa se invatase. Catelul latra dezaproband-o, fata ii lasa bolul cu lapte jos sa manance singur, apoi puse un ibric cu apa fiarta la foc, trebuia sa caute si pastilele, nici nu stia daca are, dar sigur gasea ea ceva.

Era destul de interesantă fata. Şi ciudată. El nu ar accepta oricine i-ar veni la uşă să intre în apartament, dar ea da, şi pe deasupra, îi făcea şi ceai. Nu mai întâlnise asemenea persoane, probabil pentru că toată lumea ştie că o inimă bună în lumea asta e ca un păcat. Un mare păcat. Toată lumea ajunge să profite de bunătatea ta, şi în final tot tu vei fi cel care suferă. Sunggyu ştia asta, era conştient că nu ar trebui nici el să fie bun cu toată lumea, deci de asta nu ar fi lăsat pe cineva să intre în apartamentul său zicând că îi e rău şi nu are pastile. Nu se ştie niciodată dacă acea persoană poate fi zoofilă, pedofilă, perversă, criminală în serie, nebună şi multe multe altele.
El, bineînţeles, nu era nici pedofil, nici zoofil şi nici criminal în serie. Nebun poate era, dar într-o anumită măsură. Nu era nevoie să se ducă la un spital, încă. Încă nu vedea curcubee, nu vedea llame, nici persoane care ies din televizor. Deci ăsta era un lucru bun. Fetei nu trebuia să îi fie frică de el, el nu ar face rău nimănui decât dacă nu e nervos. Mai ales că, lui îi e frică de animale, iar fata avea un câine, ceea ce instantaneu l-ar fi făcut mai slab de o mie de ori decât e de obicei. E cumva la modă să ai un câine sau o pisică? Sau poate aşa se pot atrage fete/băieţi? Dacă da, atunci îi pare rău să anunţe toate acele fete sau chiar băieţi că Sunggyu nu se va simţi atras de ei şi din potrivă, va fugi cât de mult ar putea.
Îi mulţumise fetei, îndreptându-se cu paşi rapizi către canapeaua fetei. Nu privise deloc în jur, nici după ce fata îl lăsase singur cu motivul că se duce să facă ceai. El doar dorea să se aşeze pe acea canapea şi să îşi lase puţin capul pe spate, să se relaxeze. Aşa poate uita de acea durere, într-o anumită măsură.
După ce se aşezase pe acea canapea care deja părea că e Raiul pentru băiat, închise pentru o secundă ochii. Acea durere îl obosea enorm de mult şi avea nevoie de ceva care să-l ţină treaz. Dar poate, dacă doarme, îi va trece mai repede, right? Nah, nu putea să doarmă în apartamentul fetei. El nu e aşa nesimţit, sau cel puţin aşa vrea să pară. Oh, pe cine încerc să păcălesc. El este un nesimţit, doar că destul de rar, şi de asta mai nimeni nu ştie acest minuscul detaliu.
Îşi deschise ochii după câteva secunde, privind ca un disperat în jur neştiind unde se află, cât e ceasul, de ce îl doare capul şi cel mai grav, în ce an se află. Realizând că se gândeşte numai la tâmpenii din nou, îşi lovi fruntea şi dădu negativ din cap. Holy shit I am so retarded,îşi zise în gând şi îşi lăsă privirea în jos, aşteptând ca fata să îi aducă ceaiul.
Ochii săi acum erau şi mai mici decât de obicei, şi spera ca ea să nu înceapă să zică „ce ochi mici ai”, ori „unde ţi-au fugit ochii?”. Sau, cea mai enervantă: „tu ai ochii închişi sau deschişi?” Ridicol. Lui îi plac ochii săi, chiar dacă sunt atââât de minusculi. Sunt destul de frumoşi. Oricine ar recunoaşte acest lucru, sau nu... Oricum ar fi, el ştie că ochii lui îi sunt frumoşi aşa că nu îi pasă ce zice altă lume. Avea fane, până la urmă. Deci asta era tot ce conta.

Si de care ceai voia sa-i faca? De ce se preocupa ea cu asta? De ce sa nu se apuce sa manance si sa-l lase sa-si rezolve singur problemele? Nu era responsabilitatea ei sa-l ingrijeasca, acum nu voia si masaj, poate o perna pufoasa, cine stie. Nu era asistenta medicala, desi tatal sau vitreg isi dorea asta de la ea, insa refuzase, era greu si mult de invatat. Cum nu prea invata ea, da, era tare greu.
Lua o ceasca din dulap si o puse pe masa,apoi deschise frigiderul si lua o lamaie, ceai de lamaie era bun pentru racelea, stai! Era racit? Nici eu nu stia ce are sau macar de ce se apucase ea sa faca ceai pentru un strain, cine stie cine era si de unde venea, si ea cum era primitoare se apucase sa aiba grija de el. Ofta si incepu sa taie doua feli din lamaie, scurse zeama din ele in ceasca, apoi taie coaja cubulete si le adauga la fiert. Dupa un timp, cand apa incepu sa fiarba in clocote, o opri si lua ibricul de pe foc turnand continutul sau in ceasca, peste zeama de lamaie. Ea una asa stia sa faca, si cum n-avea, defapt, nu folosea pliculetele de ceai, asa se pricepea. La ea totul era natural, poate nu totul, insa nu se baza pe medicina cand vroia sa se faca bine.
Adauga doua lingurite de zahar apoi amesteca, spera sa fie destul de dulce, nu prea avea pofta de ceai asa ca nu gusta.Lua caesca in mana si intra in camera, apoi o lasa pe masa de sticla din fata baiatului.
-Poftim, sper sa-ti placa daca nu e prea dulce sa-mi spui. ii zambi binevoitor, okei,se comporta ciudat azi, probabil voia sa faca o fapta buna si ea oricum nu prea socializa. Fapta buna dar cui? Nici macar nu-l cunostea. Nu conta, voia sa aiba aripi si asta era improtant pentru ea.
Intra in baie deschizand dulapul din spatele oglinzii, acolo tinea toate medicamentele, chiar daca nu le folosea.
Lua o cutie de Nurofen, din cate vazuse ea in reclame era bun si pentru durerile de cap, dadu simplu din umeri si intra in camera lasand cutia de pastile pe masa langa ceai.
Uitase complet ca era in pijamale, dar ce mai conta? Ii era somn si voia sa se culce, dar acum avea o mica problema in plus, in afara de Chu. Nu-l considera o problema pe baiat, ba da, il considera. Si desi nu se vedea il privea destul de suspicios.

Trebuia să se prezinte mai întâi, nu? Cu siguranţă a auzit de el ori prin liceu, ori îi văzuse numele pe lista cu cei care locuiesc în acest blog. Aşa poate nu se mai gândea că i-ar face ceva rău. Okay, el ar fi în stare să facă rău cuiva, dar ea tocmai ce îl ajutase. Deja se gândea cum ar trebui să se revanşeze pentru asta. După toate dramele pe care le văzuse, normal ar trebui să intre în apartamentul fetei fără ca ea să-şi dea seama, şi să îi gătească sau să facă ceva drăguţ, apoi să plece. Dar ar fi prea ciudat să dea buzna în apartamentul fetei doar pentru a se revanşa. Mai bine o scotea la un suc când se simţea mai bine, sau i-ar fi făcut temele pentru tot restul anului.
Nu ştia exact ce ar putea să facă pentru a se revanşa, dar o să se gândească el mai târziu. Acum îl durea capul şi sigur îi veneau cele mai trăsnite idei care cu siguranţă ar speria-o pe fată.
Auzind paşii fetei, îşi dădu imediat seama că va veni în încăperea unde se afla el, aşa că se aşeză mai bine şi luă o expresie cât de cât mai voioasă, dar eşuase. Îl durea prea tare capul ca să îşi poată controla fiecare expresie.
-Ne, mulţumesc, a afişat un mic zâmbet şi luă cana din mâna fetei, lipindu-şi imediat buzele de marginea ei. Era destul de fierbinte, ce-i drept, dar chiar avea nevoie de acel ceai aşa că nu se gândi prea mult şi începu să bea din ceai. Era chiar bun, mult mai bun decât cel care îl făcea el. Ar trebui să o angajeze ca „fata care face ceaiul în casă”. Îi va da bani frumoşi doar pentru că face ceai.
Începuse să i se facă puţin cald din cauza ceaiului. Normal el bea ceaiuri când era răcit, dar el nu era. Sau cel puţin, aşa credea. Dacă se gândeşte mai bine, sigur răcise, pentru că aseară în acel club, nişte idioţi au aruncat peste toţi apă, pentru că e mai „hot” aşa. Hot pe naiba. Ce nebun ar arunca cu apă rece pe toate persoanele când e iarnă? God damn it. Şi nu era chiar atât de cald în club.
A întors chipul către fată şi afişă un zâmbet mai plăcut, destul de pueril, şi imediat i se micşoraseră ochii mai mult decât erau. Era drăguţ, până la urmă. E bun! Mulţumesc din nou. Oh, şi eu sunt Sunggyu. Kim Sunggyu. A întins mâna către ea, păstrându-şi acelaşi zâmbet adorabil pe chip. Nu o mai văzuse pe aici, şi nici pe la liceu, deci nu ştia cum o cheamă.

Se aseza pe un fotoliu privindu-l, acum spera ca n-o sa-i ceara sa-i faca si patul sa se culce sau cine stie ce-i mai trecea lui prin cap, ea era doar draguta sa-l ajute, insa nu trebuia sa-l tina prea mult, nu? Mda...era putin cam prea rea, adica....era racit sau cine stie ce patise, dar totusi avea o casa se putea descurca si singur, parea mare, defapt arata de varsta ei.
Aham...dragut nume, Kim Sung...WHAT? Stai! Stai! Asta doar nu era? Omg, auzise de el, nu avea cum sa nu auda cand toate fetele aproape lesinau cand il vedeau. Isi dau ochii peste cap, nu era tocmai o placere, il ura pe tipul asta, chiar daca era prima data cand il vedea. Auzise multe despre el si asta o enerva, ce tot vedeau fetele la tipul asta, arata vai de el, probabil patise ceva rau...NU! nici nu-i pasa de ce patise el, de cand isi dorea sa-l poata lovi in fata aia a lui. Si mai incerca sa faca si pe inocentul aucm, nu? Nu-si gasise persoana tocmai potrivita pentru asta.
Ea nu prea cunostea persoanele, fiind noua, insa de el nu aveai cum sa nu auzi de la orice fata, tipul asta trebuia sa existe in conversatile prietenelor sale de fiecare data si asta o enerva. Cine se credea sa faca atatea fete sa se indragosteasca de el? Sigur voia sa le franga inima, si ce era treaba ei? Niciuna, dar nu suporta ca tipul are libertate sa faca ce vrea cu atatea vieti. Poate exagera, defapt clar exagera. Era adevarat ca ura copii populari, erau cei mai ingamfati si faceau mereu ce vroiau fara sa le zica cineva ceva, spre deosebire de ceilalti care munceau aproape degeaba ca nu li se dadea atentie.
Isi dadu ochii peste cap si ii prinse mana, dandu-i repede drumul.
-Kyung Hee. se prezenta, nu putea sa fie asa nesimtiat, oricat de mult ii dorea moartea.
Nu, nu merge cu zambetul asta la mine! si-a spus privindu-l, da, nu avea sa-i cada in plasa tocmai lui. Nu putea sa-l dea afara? Nope, era prea tarziu. Incerca sa zambeasca in timp cel analiza atent.
Hm...si ce ai patit? Te-au omorat fanele? As vrea eu..

Îi văzu expresia schimbându-se încetul cu încetul când îi spuse numele său. Era ceva în neregulă şi putea spune clar că fetei nu prea îi plăcea de el. Dar de ce? El era drăguţ, amabil, cam tot ce îşi putea dori o fată. Eh, poate că aşa pot deveni mai buni prieteni, neh? Dacă ea nu îl place, şi nici el, totul o să fie okay. Dar fata poate nu îl plăcea în niciun mod, poate îl detesta cu pasiune. Eh, nu e ca şi cum îi păsa chiar atât de mult. Avea destule fete pe cap, nu avea nevoie de încă una. Plus, acum că e în apartamentul ei, cine ştie ce gânduri avea ea. El era încă inocent. Coughnuchiarcough.
Deci Kyung Hee o chema. Mai auzise de ea prin liceu, de fapt, dacă ţine bine minte, două fete îi spuse că nu înţeleg de ce ea nu îl place pe Sunggyu. Toate au un sens acum. La acest gând, chicoti scurt. Avea să se comporte normal, la fel de frumos cu ea ca şi cu celelalte. Sau poate ar trebui să îşi schimbe personalitatea în jurul ei. Era destul de uşor pentru el, really.
-Oh, deci tu eşti fata care nu mă place. Mi-au spus prietenele tăle, se adresă el pe un ton destul de rece, aproape şoptit, în timp ce îşi întoarse capul, sorbind din nou din ceaiul dulce. Ar fi râs ca un handicapat dacă în final ea ar începu să îl placă. Aproape că începuse să râdă, dar gândul că s-ar putea ca el să se îndrăgostească de ea primul îl făcu să ia o expresie serioasă. Hell naw. El nu se îndrăgosteşte aşa uşor de fete, mai ales după ce îi făcu ultima. De fapt, nici nu putea să spună că a fost iubita lui. Mai bine zis, el nu a avut nicio iubită, dacă e să o ia aşa. A fost doar cu vreo două-trei fete, o oră sau două. Se plictisea uşor de ele, erau toate la fel. Ce vreau să spun? Toate doreau să ajungă în patul lui şi atât.

Hei! Era populara, trebuia sa se bucure de asta sau cum? Nu, nu putea sa se bucure cat timp tipul asta era in casa ei, macar stai cine e, acum nu trebuia sa mai joace treatru si era mai linistitor pentru ea, nu prea se pricepea sa se prefaca, fata ei se inrosea ca atunci cand mintea sau cunostea pe cineva care o impresiona.
-Sunt obligata sa te plac sau cum? ridica o spranceana zambind mai mult fortat, da, deja nu-l suporta, desi saracul nu-i facuse absolut nimic. Era tare exagerata.
Okei, in mintea ei deja il omorase in o suta de feluri. Si era destul de amuzant ca avea ganduri de acest gen si sigur se comporta ca un copil mic, probabil un om matur ar fi rezolvat altfel problema. De ce nu se gandise sa-i puna ceva in ceai? Il ura , insa asta nu insemna ca tot ce gandea era real, adica...nu vroia sa-l omoare, nu avea nimic cu el, partial nimic. Dar nu avea ganduri exagerate, inca avea o minte de copil mic.
Acum intelegea ea reactia lui la vederea lui Chu, din cate intelesese ii era frica de animale, asta o facu sa zambeasca mai malefic. Poate Chu nu avea cu cine sa se distreze si tocmai ii cumparase o "jucarie".
-N-am absolut nimic cu tine, doar nu te suport, si sincer asta e prima data cand te vad. zise dand simplu din umeri. Il analiza inca odata, tot nu intelegea ce tot vedeau fetele la el, arata jalnic, ok poate era una dintre zilele lui proaste, dar chiar arata rau dupa parerea ei. Si ochii...avea ochii asa de mici, trebuia sa recunoasca, ii placeau ochii lui, dar nu avea sa se dea asa usor batuta.

Nu, normal că nu era obligată să îl placă pe Sunggyu. Din câte ţine minte el, nu îi ceruse un asemenea lucru. Îi spusese doar că ştie că nu îl place, nu că îi şi pasă de acest detaliu, sau că îşi dorea ca ea să îl fi plăcut. Nici el nu o plăcea, dar diferenţa era că el nu avea nimic cu ea. Nu o atrăgea aspectul ei deloc. Probabil doar ochii i se păreau frumoşi, coughşicorpulcough.
Poate nu era atras de ea pentru că nu o cunoaşte deloc, îi ştie numai numele, deci nu avea cum să placă o persoană pe care nu o cunoaşte, right? De fapt, se poate, dar e destul de greu. Aish, nu înţelegea de ce se gândea la asemenea lucruri. Nu o plăcea, era clar!
Şi-a scuturat capul, continuând să bea din ceai până îl termină şi lăsă cana pe măsuţa din faţa lui. Chiar a fost bun ceaiul, mai bun decât se aşteptase şi deja îşi simţea capul că nu îl mai doare atât de tare. Era un lucru bun că ştia să facă ceai. La cât de bine arată, cu siguranţă veneau băieţii acasă la ea numai pentru a-i face curat, a-i găti sau mai ştiu eu, alte lucruri. De asta era bine să fii popular, toată lumea încearcă să te ajute şi primeşti lucruri pe gratis. Plus, eşti admirat de toată lumea.
El, însă, a avut parte de această popularitate doar de curând, fiindcă înainte arăta nu urât, dar FOARTE urât. Nu avea atât de multă grijă de cum arată el, aşa că făcea totul în grabă. Părul îl avea mereu în toate direcţiile, şi nu era blond, ca acum, brunet. Din cauza învăţatului excesiv avea ochiii roşii şi era mereu adormit. Nimeni nu îndrăznea să se apropie de el, căci era considerat urât şi pe atunci toată lumea judeca. Nu spun că acum nu judecă, dar atunci era foarte exagerat.
-Te-ai săturat să auzi numele meu în conversaţiile tăle cu prietenele? întrebă el cu un rânjet în colţul gurii. Dacă stă mai bine şi se gândeşte, şi prietenii lui vorbeau mai non stop de această Kyung Hee sau Kiki. Nu ştia că Kiki şi Kyung Hee sunt aceeaşi persoană, totuşi.

Probabil era o teroare pentru el sa fie popular, ea nu era deci n-avea de ce sa-si faca griji. Era a suta oara cand il analiza, si tot nu intelega ce vad fetele la el, deja obosise intrebandu-se. Ofta lasand capul in jos, insa il ridica atunci cand ii auzi intrebarea. Da, se cam saturase, Sunggyu in sus, Sunggyu in jos, Sunggyu peste tot in liceu.
-Poftim? Ah da, e si normal sa-ti aud mereu numele, esti popular, you know? Toti vorbesc despre tine. stramba copilaresc din buze bosumflandu-se. Ziceai ca era un copil mic gelos pe jucaria altuia, da, poate era geloasa ca ea nu putea fi ca el, sau poate chiar il ura, nici ea nu stia.
-Ai auzi ce a facut oppa? Sunggyu a mancat cu mine, am fost ieri cu oppa in oras, oppa mi-a cumparat un suc. Sunggyu e bun la desen, la sport, la muzica. isi ridica putin mainile in aer si ochii facandu-si vocea mai pitigaiata ca sa le imite pe asa zisele sale prietene. Ofta.
-Da, presupun ca e tare de tine, toti fac ce spui tu. isi duse o mana la ceafa zambind pueril. Pana la urma nu avea de ce sa-i poarte pica, nu avea nimic cu el, nu-i facuse nimic rau. Era o persoana , doar ca mult mai cunoscuta decat ar fi putut ea fi vreodata. Da, era doar geloasa, nimic altceva.

Începu să râdă încet când îi auzi vorbele. Era sigur că se plictisise să audă despre el non stop. Dar şi el era la fel de plictisit să audă cum Kyung Hee sau Kiki arăta atât de bine într-o anumită zi. Nu înţelegea de ce, prietenii lui, dacă sunt atât de obsedaţi de ea, nu se duc să îi vorbească sau să o invite în oraş. Erau cumva speriaţi de refuz? Oh please, ce fată l-ar refuza pe Sunggyu sau prietenii lui? Toţi arătau la fel de bine, şi dacă ar căuta pe internet, cu siguranţă găsea fan cluburi dedicate lor.
Rămase puţin şocat să audă ultima replică a fetei. Făcea să pară că ea nu e populară. Poate chiar nu era, de fapt, el îi auzise numai pe prietenii lui vorbind despre ea, nu şi pe alţii. Plus, era destul de drăguţă pentru a fi o fată populară în liceu, dar se pare că altele i-o luaseră înainte. Erau frumoase, întradevăr, dar aveau nişte personalităţi oribile, îngrozitoare. Toate, adică trei, se dădeau pe lângă Sunggyu şi prietenii lui în disperare, chiar dacă ele erau mult mai puţine decât băieţii. Şi erau mereu machiate, fuste scurte, tricouri decoltate. Ce cuvânt le-ar putea descrie cel mai bine? Sluts. Cu siguranţă fuseseră în patul a treizeci de băieţi. Nu ele meritau să fie fetele populare din liceu; nu putea să spună nici că Kyung Hee o merita, dar părea mult mai naturală şi drăguţă decât celelalte trei. Probabil s-ar fi schimbat şi ea odată ce va da de gustul popularităţii, exact cum făcuseră şi ele. La început, nu erau aşa. Erau la fel de copilăroase, abea dacă ştiau ce înseamnă cuvântul „popularitate”, mereu zâmbăreţe şi se îmbrăcau decent. După o săptămână, totul se schimbase. Acum că se gândea la asta, regreta enorm că el se îndrăgostise de una dintre ele când încă nu se schimbase. Ea era practic tot ce îşi putea dori, dar popularitatea o schimbase din rău în mai rău. Aşa că, sentimentele sale dispăruseră încetul cu încetul.
Îi veni o idee rapid. De ce să nu o facă populară pe Kyung Hee? Era evident că era geloasă şi că dorea mai multă atenţie. Era şi normal, fiecare fată doreşte atenţie, nu-i aşa? E o mare pierdere, probabil pentru ea, să nu aibă 10 băieţi după ea la fiecare minut. Nu trebuia să îi spună ce are de gând să facă, doar să o cheme undeva în liceu şi să stea cu el, aşa sigur ar fi observat-o multă lume, dar dacă fetele care îl plac pe Sunggyu se vor răzbuna pe ea că i l-au furat pe oppar? Mai bine lasă baltă planul ăsta.
-Nu e chiar atât de plăcut, uneori. Mă aşteptam ca şi tu să ştii cum e, având în vedere că absolut toţi prietenii mei sunt în limbă după tine. Cred că ştiu până şi cel mai mic detaliu despre tine. Mi-au umplut capul cu tine. Deja îmi imaginez că se vor lua la bătaie din cauza ta în scurt timp. A oftat scurt, punându-şi cotul pe unul din picioare, apoi îşi propti capul în palmă, privind-o pe fată cu acelaşi zâmbet drăguţ pe chip.

Tot nu gasea nimic atractiv la el, in afara de ochi, ii placeau ochii lui, era asa de mici. Probabil avea patratele, sa-l puna sa-si dea jos bluza? Nu, ar fi fost prea nesimtita si cum e rusinoasa ar incepe sa-l bata cu perne numai sa-l faca sa se imbrace la loc, si cum auzise de el probabil ar fi facut-o, oricum nu era treaba ei de cum arata el. Nu prea o interesa ce vad fetele la el, ea una nu prea vedea nimic. Stia ca e putin mai ciudata, nu-i placeau tipii dupa care mureau toate fetele, nu gasea nimic atractiv la ei.
Isi aduse aminte ca era in pijamale si se privi, spera ca n-avea s-o faca de ras sau ceva de acest gen, dar nu prea parea, din contra, era destul de simpatic. Dar probabil amandoi aratau oribil in acel moment, ea de abia se trezise si era in pijamalele acelea de o suta de ori mai mari decat ea, ce se impiedica in ele, si el arata de parca tocmai se trezise din betie, dar era baiat si era si popular, nu putea sa-l judece acum sau cine stie ce.
Era populara? Nici nu stia asta, ii venea sa rada insa se abtinu, poate nu populara, dar avea "fani", intr-un fel. Nu ca nu i-ar fi placut, adica..prietenii lui, daca el arata asa de bine, nu ca spunea ea, vorbeau fetele, ea nu considera ca arata bine, nu, nu, NU! Se facu putin rosie la fata dupa toate gandurile astea, trebuia sa-i mai taca gandurile.
-Chiar? Eu nu prea cred, nu sunt cine stie ce frumueste rara, daci nu-ti face griji, o sa le treaca repede, mai exista fete si care arata mai bine decat as putea eu arata vreodata. ii zambi si ii ciufuli parul. Era un tic, mereu facea asta, la orice persoana, nu se putea abtine fara sa nu-i ciufuleasca parul, spera ca acum sa nu se supere, unii oameni chiar o luau in serios si o certau cand facea asta.
Da, existau fete mult mai frumoase in liceu, care purteau fuste, spre deosebire de altcineva care nu voia sa le vada, se machiau, nu ca o anumita persoana care de abia avea un luciu de buze in camera. Si multe altele pe care nu si le putea insira in minte.

Nu se credea o frumuseţe rară? Replica pe care o auzea cel mai des de la fete, majoritatea pentru că doreau să primească [,] complimente. Era obişnuit cu astea, şi normal, ar fi zis că sunt frumoase doar pentru a le face să se simtă bine, chiar dacă el nu le vedea aşa. Ştia că fiecare persoană e frumoasă într-un anumit mod, doar că el nu era chiar atât de bun la a-l găsi. Şi acum ar fi zis că e de fapt frumoasă, dar nu dorea să i se urce la cap tocmai ei acest lucru.
Nu după mult timp, îi simţi degetele atingându-i părul, ciufulindu-l în mai puţin de o fracţiune de secundă. Îi plăcea să fie ciufulit, îl făcea să se simtă exact ca un adevărat hamster. De ce i se spunea hamster? Din cauza expresiilor pe care le face, modul în care râde şi modul în care reacţionează, şi nu în ultimul rând, din cauza fricii pe care o are când vine vorba de animale.
Îşi închise imediat ochii, formând un mic botic cu buzele sale rozalii. Multă lume îi admiră buzele. Au ele o formă destul de plăcută, sunt mereu rozalii şi par foarte moi. Nu numai că par, dar sunt. Şi din această cauză, multe fete îşi doreau să îl sărute pe Sunggyu. Doar că, el nu lăsa pe nimeni să se apropie prea mult de el. Doar îmbrăţişări şi atât. Nu putea da prea multe la admiratoare, căci altfel s-ar trezi legat de pat şi violat. Yup.
Când pierdu contactul cu mâna fetei,expresia îi deveni imediat serioasă, ochii-i sclipindu-i, parcă cerând să o facă încă o dată, dar ar fi prea ridicol pentru el să ceară un asemenea lucru. Probabil i s-ar părea ciudat ca el să ceară din nou acest lucru, dar pentru el era complet normal. Toţi prietenii lui ştiau că ador ăsă fie ciufulit.
-Aş vrea să cred că ar putea să-şi găsească o altă fată. Şi fiecare să aibă câte una, nu toţi să se îndrăgostească de aceeaşi, dar se pare că toţi avem aceleaşi gusturi... Îşi muşcă buza, sperând să nu creadă că şi el o place sau ceva de genul. Da, era drăguţă, arăta bine, dar nu era pe gustul lui. Părea prea fragilă şi micuţă, iar lui nu-i plac fetele de genul ăsta. Cu toate astea, era conştient că dacă va continua să vorbească [,] cu ea se va îndrăgosti exact ca prietenii lui. Nu, nu îşi dorea asta. Okay, doar că eu sunt puţin mai diferit de ei. Se pare că amândoi suntem cam în aceeaşi barcă, neh? Toate prietenele tăle mă plac, mai puţin tu, şi toţi prietenii mei te plac, mai puţin eu. E un păcat, totuşi. Mi-ar fi făcut plăcere să am o fată care mă place şi face un ceai atât de bun. Uff. Oftă scurt, glumind bineînţeles. Sau poate nu glumea, dar aşa făcea să pară.
Îşi simţi imediat piciorul fiind atins, dar crezând că e piciorul fetei nu prea băgă de seamă. Dar văzând că ea tot continua să îi atingă piciorul, se încruntă uşor şi începu să dădea din picior, până când „ea” trase de pantalonii lui. Abea în acel moment îşi lăsă privirea în jos şi aproape că făcu un infarct când văzu că acel câine trăgea în disperare de pantalonii lui. Putea jura că inima i se oprise şi că abea dacă mai putea respira. Ochii i se măriseră imediat, fiind aproape de plâns. Chiar îi era frică de câini, mai ales acum că îl trăgea de pantaloni. Era gigantic!
-Oh mother of God! Ia-l de pe mine, ia-l de pe mine! Începu să îşi mişte piciorul rapid pentru a scăpa de câine şi înghiţi în sec. Va muri în câteva secunde, era sigur de asta.

Da, si ea is dorea un baiat numai al ei, si probabil nu avea sa gaseasca in tot liceul asa ceva, deci trebuia sa ramana singura si anul acesta. Ofta, sigur nu arata destul de bine de nu vedea pe nimeni sa-i propuna o intalnire, si prietenii lui...oh, te rog, nu voia sa fie omorata de fanele lor dupa aceea, avea si ea putina demnitate, cred. Dar tot isi dorea un iubit de sarbatorile astea, o enerva sa vada atatea cupluri , numai ea cu al sau caine, de parca era o baba.
Il vazu pe Chu cum se strecoara, insa nu spuse nimic, defapt, uitase ca baiatului ii e frica de animale, auzise si ea intamplator de la o prietena mai apropiata.Era curioasa de reactia lui, dar daca facea infarct? Ea nu platea nimic, nope, nope, nimic, nici spitalizarea, nici inmormantarea, nu avea bani pentru asa ceva.
Cand ii vazu expresia fetei mai ca era putin si ii venea sa lesine de ras, insa sa abtinu, nu voia sa creada ca e asa de rea incat sa rada de el.
-Chu, vino aici. facu semn cainelului care intr-un final il lasa in pace, isi duse o mana pe capul lui mangaindu-i balana alba. Incerca sa se abtina din ras, adica..serios, expresia lui.
-Scuze, n-o sa se mai intample. ii zambi clam pentru a nu incepe sa rada, dar tot nu putea sa uite cum a facut. Isi duse o mana la gura incepand sa rada, dar dupa cateva secunde se opri incercand sa devina serioasa.
-Scuze, scuze, scuze, dar serios, pentru mine a fost amuzant. isi lasa privirea in jos prefacndu-se suparata, poate asta n-o mai facea sa rada, poate.

Faţa i se albise rapid, chiar dacă fata îl luase pe câine de acolo. Arăta mai rău ca o fantomă în acest moment. Nu ştia cum încă e viu. Sigur a avut un noroc gigantic. Abea în acel moment îşi lipise buzele una de alta, în tot acest timp având gura larg deschisă. A avut un şoc gigantic.
Îşi duse mâna la inimă, încercând a se calma. Şi reuşi într-un final, dar văzând încă acel câine în cameră, nu prea reuşea. Aşa că, se îndepărtă cât mai mult de el, înghesuindu-se într-un colţ al canapalei.
-Cum poţi sta în casă cu o asemenea bestie ? El nu şi-ar cumpăra în viaţa lui un animal, un câine, sau pisică. Sau chiar hamster. Nu numai că e o mare responsabilitate, dar el ar face infarct imediat ce ar auzi câinele lătrând sau pisica miorlăind.
Singura fiinţă de care ar putea avea grijă şi ar ţine în braţe, ar trebui să fie o fată , nu un câine sau o pisică. Nu s-ar descurca deloc cu animale, doar cu fiinţe, în mod special fetele. Deja se obişnuise să fie în jurul fetelor şi ştie să se comporte foarte frumos cu ele, asta doar pentru că avea multe fane şi erau mereu lângă el, înnebunindu-l cu idei stupide de ale lor, cum îşi doresc ca ele să fie cu Sunggyu şi ce ar dori ca el să le facă. Una chiar îl speriase, totuşi. Îi spusese chestii foarte perverse şi nu mai ieşise din casă o săptămână. Nu e că îi e scârbă, dar era ciudat ca o fată să îi spună toate fanteziile ei despre el.

Isi duse un deget la gura, ca un semn sa-l faca sa taca. Isi schimba repede expresia fetei, devenind serioasa.
-Shh..te aude, si-ti spun ca nu-ti va fi prea bine. a dat nevinovata din umeri, da, cainele sau putea fi uneori rau, dar nu era vina ei ca baiatul se speria de orice animale,Chu nu-i facuse nimic. Ofta si se ridica de pe fotoliu asezandu-se pe canapea, langa el, insa nu prea aprape, acum n-avea de gand sa-l ia in brate sau cine stie ce sa-i faca, voia sa-l calmeze de la distanta.
-N-o sa-ti faca nimic, iti promit. ii ciufuli parul zambind cald, daca a vazut ca prima oara nu la suparat, de ce sa nu incerce si a doua oara?
Ii veni o idee, dar cum gandea odata pe an, se speria de proprile idei, puteau fi ciudate uneoir, dar nu strica daca i-o spunea baiatului. Se aseza in stil turcesc cu fata la el.
-Uite! Ce-ai zice daca mi-ai descrie fata perfecta pentru tine si eu as incerca s-o gaseasc? Sa nu mai cauti tu degeaba. isi retrase mana din parul lui continuand sa-i zambeasca larg si cald.
Da, nu prea era o idee buna, dar poate asta il facea sa uite de "micul" incident cu al sau caine, care, atunci cand vazu ca ii da atentie baiatului lasa capul in jos si pleca in bucatarie. Era sigura ca nu avea s-o mai bage in seama muuult timp de acum incolo, dar trebuia sa invete ca ea e om si are nevoie de prieteni, nu doar de un caine, de care oricum se speriau toti ca era prea mare.

off: fffuu ｡◕‿◕｡ nu voi mai posta pentru câteva zile bb. abea mâine dimineaţă plec deci sorry ><. dacă totuşi postezi pe la cinci-şase cum faci de obicei, poate reuşesc şi eu, deşi nu prea cred. love you. ｡◕‿◕｡ love me too gdi ｡◕‿◕｡ oh şi baftă la şcoală. o să îmi fie dor de tine sob щ(ಥДಥщ) take care of you ok

Imediat cum fata îl anunţase că ar trebui să tacă sau altfel va fi omorât chiar în faţa ei, tăcu şi se făcu şi mai alb la faţă. Deja îşi putea imagina cum era muşcat şi terorizat de un câine, care mai apoi îşi putea chema ajutoare. Da, ajutoare. Ce credea el?! Că un câine o să se ducă la altul şi o să spună: Nigga, trebuie să sfâşiem un amărât retardat pe nume Kim Sunggyu. Haide nigga, ASAP!?! 1000% da! Uneori chiar avea mintea unui copil şi nu putea nega acest lucru.
Pentru a doua oară pe ziua de azi, fata îl ciufuli, doar că, acum, a durat mai mult. La fel, el îşi închise ochii, ţuguindu-şi buzele şi bucurându-se de atenţia pe care o primea din partea fetei. Era exact ca un hamster, exact la fel. Ceea ce era un avantaj. Sunggyu era foarte cute şi oricine ar fi de acord cu asta. Până şi Kyung Hee ar trebui să recunoască asta. Ar trebui, însă sigur nu ar recunoaşte niciodată. Nu e ca şi cum l-ar fi încălzit cu ceva dacă ar fi primit complimente, dar i-ar fi plăcut ca să primească atenţie din partea ei.
Se bosumflă când pierdu contactul cu fata, din nou, strâmbând uşor din buze. Voia mai mult, voia să se joace, uitând complet de durerea de cap pe care o avea, sau de incidentul de mai devreme. Fata chiar reuşise să îi distragă atenţia. Nu ştia dacă o făcuse intenţionat, sau doar se întâmplase aşa. Oricum ar fi, Sunggyu îi va fi recunoscător pentru tot. Chiar dacă a râs de el şi de frica lui de animale. Deja se obişnuise cu asta, deci nu îl mai deranja deloc.
Era atât de atent la ea, încât nici nu mai clipise pentru câteva minute bune. Era atent la orice mişcare de a ei, ajungând aproape să fie atent până şi la modul în care respiră. Era interesantă, ar fi putut să o privească non stop. Încetul cu încetul, începea să-şi dea seama de ce prietenii lui o adoră atât de mult.
Odată ce îi văzu buzele mişcându-se şi auzi cuvintele pe care le rosti, un zâmbet îi apăru pe faţă şi îşi trecu cu mâna prin părul moale. Îşi adora părul, de asta îi plăcea să îl atingă atât de des.
Se gândi câteva clipe, subţiindu-şi buzele. Nu se mai gândise până acum la fata ideală. Ar trebui să vină de la sine, nu? Se gândi, se gândi, până când îşi dădu seama cum ar trebui să formuleze ca să iasă cuvintele perfect pentru a înţelege şi fata ceea ce doreşte el să spună.
-Fata ideală? O să încep mai întâi cu aspectul, deşi aici se schimbă foarte des. Îmi plac fetele cu părul ondulat, roşcat, brunet sau şaten. Blond în niciun caz. Nici măcar cu şuviţe blonde! Ochii ar fi perfect să îi aibă mai mari decât ai mei, cam ca ai prietenei tăle sau ca ai tăi. Ok, buzele nu contează, dar prefer să fie mai pline. Fata ideală pentru mine nu ar trebui să fie un schelet ambulant, adică nu foarte slabă, dar nici foarte grasă. Să aibă forme, măcar. Deci asta înseamnă să aibă corpul potrivit. Iar la personalitate... cineva care mă poate înţelege. Cineva care se aseamănă cu mine, o fată matură şi copilăroasă în acelaşi timp. Să ştie când să se oprească din a face un anumit lucru şi cum mai am puţin şi fac douăzeci de ani, am nevoie de o fată care e serioasă. Vreau să îmi întemeiez o familie repede. Prea multe drame. Meh, în drame totul pare aşa frumos, aşa că vreau şi eu acel tip de familie perfectă. Pe lângă asta, vreau ca acea fată să vorbească mult şi să fie zâmbăreaţă. Îmi place să văd zâmbetul fetelor. Ah, şi trebuie să ştie să gătească şi să facă ceai! Rândul tău acum. A finalizat cu un zâmbet, abea acum întorcând privirea către fata de lângă el. Nici nu realizase că aproape o descrisese pe ea. Ea avea părul ondulat, şaten, avea forme chiar dacă era destul de slabă. Însă, la personalitate, încă nu ştia. Înghiţise în sec, realizând abea acum ceea ce făcuse şi spera că fata să nu înţeleagă greşit. Era doar pură coincidenţă. El nu o plăcea, şi nici nu o va face vreodată.

off: Okei baby, i love you too <3
De ce i se parea cunosucta descrierea lui. Dadu simplu din umeri privindu-l nevionvata, oricum nu prea conta asta. Incerca sa retina cat mai multe din ce spusese baiatul si cand fu intrebata la randul sau dadu din umeri, nu, nu stia cum vrea sa arate baiatul ideal pentru ea, nu avea un anumit model. Okei, daca vorbeai de un idol de-al ei imediat sarea, dar pe moment nu-i venea mai nimic in minte.
-Nu stiu, cred ca baiatul perfect pentru mine va trebui doar sa apara, o sa stiu singura daca e ceea ce-mi doresc. ii zambi cald. Asta era parerea ei, totul trebuia sa vina de la sine, nu voia sa puna pe cineva sa-i aduca legata persoana iubita, credea ca se descurca si singura sa si-o gaseasca. Si daca nu si-o gasea, nu era nimic, putea sa traiasca si fara un baiat, nu-si dorea o relatie de atunci, i se parea ca e prea tanara pentru asta.
-Promit c-o sa-ti caut fata pe care o vrei si daca o s-o gasesc o sa-ti spun, insa n-o sa ti-o aduc eu, tu trebuie sa te intalnesti cu ea intamplator, nu trebuie sa fortezi viitorul. ii zambi calduros si se ridica intinzandu-si spatele. Chiar daca erau comode pijamalele, i se facuse rusine sa stea imbracata asa in fata lui, chiar daca inca il ura si nu stia de ce vrea sa-i faca o favoare.
-Te superi daca te las putin singur si ma duc sa ma schimb? isi duse o mana la ceafa zambind fortat. Spera ca nu este o problema cu asta.

Auzind-o vorbind, ochii îi prinseseră o sclipire aparte şi o privi atent, la fel de intens ca mai devreme. Era totul atât de interesant. Modul în care îşi mişcă buzele când vorbeşte, modul în care zâmbeşte şi îl priveşte. Nu ştia de ce toate aceste lucruri micuţe au devenit atât de interesante într-un timp atât de scurt, ceea ce îl scotea din minţi într-o anumită măsură.
Se sprijinise în mâini pe canapea, întorcându-se cu totul înspre ea, doar pentru a o putea privi în ochi mult mai bine. Păcat că, privirea nu i se blocase numai la ochii fetei, ci îi coborâse asupra buzelor ei, gât şi partea de jos a corpului. Abea în acel moment observase că era în pijamale. Nişte pijamale gigantice şi lungi. Cu siguranţă erau mari şi pentru el, d-apăi pentru fată. Era amuzant, dar drăguţ în acelaşi timp. Şi lui îi place să se îmbrace cu haine cu vreo două mărimi mai mari. Sunt foarte confortabile şi destul de călduroase.
Un mic zâmbet îi apăruse în tot acest timp. Kyung Hee nu era chiar atât de rea pe cât părea şi spuneau cei de prin liceu. De fapt, era complet pe invers. Îl ajutase, şi cu toate că nu îl plăcea deloc, se comporta frumos. Asta făcea şi Sunggyu. Nici el nu o plăcea, dar se comporta la fel de frumos ca oricând.
Observase orice mic lucru despre fată şi putea spune clar ce lucruri îi plăcea la ea şi ce nu, dar momentan, lucrurile care îi plăceau dominau. Vocea ei... Doamne, vocea ei era atât de relaxantă, ar putea închide ochii şi ar adormi cu ea. Ochii fetei îl hipnotizau şi rămânea câteva minute bune doar privind-o în ei. Erau mari şi foarte frumoşi. Dacă ar putea găsi o fată ca ea, ar fi probabil cel mai fericit. Dar de ce să caut o fată ca ea, când Kyung Hee este în faţa mea?! Pabo Sunggyu. Clătină uşor din cap, făcând să pară că de fapt răspunse la întrebarea ei. Chiar dacă de fapt nu era pentru întrebarea ei, nu dorea să o lase să se schimbe. O va lăsa doar dacă se va schimba într-un costum cu Pikachu sau dinozaur.
Din instinct, o prinse de mână pentru a nu o lăsa să plece şi dădu, de data asta, în semn afirmativ din cap. Îşi dezlipise şi buzele pentru a spune ceva, dar parcă cuvintele nu mai ieşeau odată ce îi văzu zâmbetul de pe faţă. Chiar dacă era forţat, tot reuşise să îi atragă atenţia, din nou. A rămas aşa câteva clipe, gura căscată, el ţinând-o de mână şi privind-o atent în ochi. Tot ce reuşea să facă era să dea din cap şi să respire, dar parcă şi asta devenea greu. Aish, Sunggyu, revino-ţi. Ce se întâmplă cu tine?
- Nu te schimba! Îmi plac pijamalele tăle. Arăţi cute, îi spuse băiatul pe un ton călduros, calm şi odată cu acesta, un zâmbet îi apăru pe chip, ochii micşorându-se şi mai mult, de data asta nemaiputând să îţi dai seama dacă sunt închişi sau deschişi.

O privea prea insistent, dar nu intelegea de ce, avea ceva pe fata? Voia s-o bata ca era rea cu el sau cum? Deja i se facuse putin frica, si cand o prinse de mana tresari, mana lui era asa fina si sigur nu voia sa-i dea durmul, dar nu intelegea niciunul din gesturile sale asa ca dadu nelamurita din cap. Ii zambi lasand capul intr-o parte pana cand ii spusese sa nu se schimbe.
Okei, nu avea sa faca asta, daca n-o lasa nu avea ce sa spuna, dar defapt nu era asa, era la ea acasa deci putea face ce vrea, insa fiindca ii zise pe tonul acela,simtise ca inima ei tocmai inviase si asta o speria. Nu ca nu era vie pana in acel moment, dar o putea simti singura batand, nu trebuia sa asculte prea tare.Isi retrase incet mana, nu voia sa-l supere cu ceva, apoi isi relua locul pe fotoliu, privindu-l.
De ce o privea asa diferit? Parea tare aerian, probabil de la ceai. Hm..oare era prea mult zahar? Daca era alergic sau nu ii permitea corpul zahar, ori era un fel de drog pentru el? Mda...la altceva nu se putea gandi, sigur nu gandea prea mult.
-Bine, dar fac asta doar pentru tine. dupa asta adauga un zambet foarte cald, de parca voia sa-i spuna ceva prin asta, dar defapt nu era tocmai asa, nu voia sa-i spuna nimic, nu stia ce poate sa-i spuna. Isi dadu bretonul de pe partea dreapta , dupa ureche privind podeaua. Incepuse sa se joace cu degetele de la picioare pe podea, din lipsa de ocupatie, normal. Parca incerca sa prinda ceva invizibil, ori ceva de acest gen, doar ea stia.